Sindromul aderențial postoperator

Ce soluții există pentru sindromul aderențial postoperator (aderențele după operații)?

Operațiile clasice, mai ales dacă sunt efectuate pentru peritonite sau dacă sunt multiple, lasă în abdomen multe aderențe între intestine, pe de o parte, și între intestine și perete, pe de o altă parte. Cei care au un abdomen multiplu operat au șanse foarte mari să dezvolte aderențe postoperatorii și implicit complicațiile aferente acestora.

Pacienții care dezvoltă aderențe postoperatorii, uneori la interval lung de la operația clasică, pot avea un sindrom particular caracterizat prin dureri abdominale, tulburări de tranzit, uneori greață sau vărsături.

Când aceste simptome modifică calitatea vieții sau devin atât de frecvente încât arată iminența producerii unui episod de ocluzie intestinală (complicația cea mai gravă a aderențelor postoperatorii), se recomandă efectuare unei intervenții exploratorii, prin laparoscopie sau prin abord robotic, care, prin incizii foarte mici, între 5 și 10 mm, permite tăierea / desfacerea acestor aderențe și intrarea într-o normalitate a stării pacientului.
Dacă intervenția nu are loc la timp poate apărea ocluzia intestinală, care nu mai permite un abord laparoscopic / robotic, operația având loc clasic și antrenând ulterior alt risc de refacere a altor aderențe.

Cu ajutorul robotului chirurgical desfacerea acestor aderențe este facilitată de instrumente foarte fine și cu grade de mobilitate mare ce permit cu ușurință manipularea elegantă a intestinelor.

Robotul da Vinci Xi ajută atât chirurgul să efectueze o operație delicată de desfacere a acestor aderențe, care uneori pot fi foarte ‘’strânse’’, cât și pacientul – care se recuperează foarte repede după operație, fără dureri, cu reluarea rapidă a tranzitului intestinal, acesta fiind externat, practic, în prima zi după operație.